miercuri, 30 aprilie 2008

Ironizam religia




Nu stiu daca era nevoie sa vina Pastele ca sa constat ca oamenii din Romania si-au pierdut religia,dar cu siguranta acest moment mi-a intarit si mai tare opinia.Este de altfel usor de constatat ca sensibilitatea religioasa a inceput sa saraceasca usor,dar sigur.
Numarul oamenilor din Biserica scade pe zi ce trece,icoanele nu isi mai gasesc locul in scoli,iar rugaciunile sunt spuse doar cu "ocazia" unor calamitati.Mai mult de atat, cei ce adopta un comportamant religios sunt respinsi,considerati aberanti sau excentrici.Dorinta omului religios de a se intoarce periodic in timp pentru a comemora sau reactualiza lucrurile sfinte,pentru a retrai o situatie mitica sau sfanta,ar putea parea mai mult decat umilitoare si nefireasca in societatea moderna,si mai ales in randul tinerilor.Gesturile si comportamentele omului religios nu numai ca sunt analizate ca fiind ineficiente,puerile ,de neinteles dar sunt traduse si ca fiind in neconcordanta cu cerintele lumiii moderne,"tehnologizate".


Se considera ca omul religios resimte o teama de progres,de nou,de inovatie ,de stiinta ,de societatea informationala,si din acest motiv accede la o lume arhaica,traditionala.Incapacitatea de imbratisare a existentei istorice actuale si apelarea la tiparele religiei traditionale,este privita drept o nebunie curata.


Omul modern este prea ocupat pentru a mai avea nevoie de un Dumnezeu,este prea bun pentru a mai avea nevoie de rugaciuni,are supermarketurile pentru a mai fi nevoie a se ruga pentru masa de maine,are psihologi pentru a mai avea nevoie de preoti.Timpul sacru destinat atingerii "Vesniciei",s-a preschimbat intr-un timp alocat muncii asidue,cumparaturilor si petrecerilor.Credinta a incetat de mult sa mai dicteze etape din viata oamenilor iar ritualurile si simbolurile mai sunt cunoscute si intelese doar de o mica parte din oameni.Valorile si legea morala impuse de religie sunt reletive,neactualizate si depasite.


Ceea ce se practica astazi cu precadere este religia de fatada,pentru ca uneori..."asa da bine".


Niciun comentariu: