O viata sau un fum?

Daca s-ar face o statistica a cartilor care s-au scris despre viata s-ar ajunge la concluzia ca in general oamenii mai mult isi citesc viata decat si-o traiesc.Fiecare domeniu reuseste sa plaseze viata intr-un fel de catalog,sa o clasifice si sa o eticheteze:pentru matematica viata e o insiruire de cifre,pentru literatura ea nu poate fi decat poezie,pentru religie viata se reduce doar la Dumnezeu si la credinta,pentru biologie viata e de fapt o organizare si o buna conlucrare a functiilor organismului.Eu as asemui viata cu o tigare.Asemeni tigarii care se aprinde intotdeauna de la un foc,si viata ia nastere dintr-o flacara sau o scanteie de pasiune,iubire sau din greseala.Din momentul declansarii brichetei singurul lucru care ne ramane de facut e acela de a gusta fum dupa fum,de a parcurge stadii din viata noastra,evenimente,ani,decenii.Totul se desfasoara simplu pentru ca nu exista decat o singura directie.De fapt asta e marea problema :ca o data un lucru inceput el nu mai are ca singur scop decat sfarsitul.Niciodata nu poti sa te intorci din drum,nu poti sa reinvii ce ai trait o data,nu poti sa retraiesti decat prin amintiri.Astfel fiecare fum tras ne duce mai aproape de ultimul,de ultima parte e vietii,sau utimul act din film.Totul se indreapta catre un punct minus,un punct zero.Oricat de mult te-ar imbata o tigara ea nu se fumeaza decat de la inceput spre sfarsit.Nu te poti opri din fumat,asa cum viata nu poate stagna,fie pentru ca esti dependent de ea,fie pentru ca iti face placere,fie pentru ca nu constientizezi curgerea timpului.Unii oameni pot incerca sa stinga tigarea,pentru a trage de timp,pentru a amana momentul,pentru a cauta un punct de sprijin,se incapataneaza si se arunca intr-un lac de speranta.Daca ai stins-o ea nu mai are gust,totul devine lent si iti pierzi orice reper.O aprinzi din nou apoi,mai tragi un fum,mai faci un pas in viata si crezi ca o poti lua de la capat.Totul se desfasoara apoi parca intr-un cerc din care nu poti sa iesi.Un cerc vicios.Viata in sine e vicioasa.Daca ti-o traiesti ,crezi ca se termina prea repede,daca o amani,uiti sa o traiesti,si totul prinde conturul dezagregarii,totul se complica si nu ma poti iesi la liman,impertinenta vietii care se scurge te dezgusta.Sunt si alti oamani care aleg sa stinga tigarea de tot,sa uite ca traiesc.,e ca si cum ai muri fara sa fi ingropat sau ai cadea intr-o prapastie fara fund.Oamenii slabi aleg asta ca fiind solutia cea mai simpla.
Sunt persoane care fumeaza tigari tari,care isi traiesc viata la maxim,care aleg riscul,sunt perseverenti si gusta din plin viata.Altii aleg tigari mai usoare,merg mereu pe un drum mai lent si aleg o traiectorie mereu dreapta.Ceea ce au insa in comun aceste tigari sunt rezidurile:nicotina,gudronul,monoxidul de carbon.Ca si in viata sunt acele lucruri care iti fac rau,care te scarbesc,te oripileaza,iti provoaca boli sau pierderi,sunt lucrurile care te adancesc in ceata fara sa iti arate drumul de intoarcere.Un alt lucru pe care il au in comun tigarile e placerea provocata,starea de euforie,efectul de calm sau din contra o atatare a entuziasmului.Sunt acele lucruri care in pofida rezidurilor,te ajuta in fiecare dimineata sa o iei de la capat,care te ajuta sa fumezi pana la epuizare,care te fac sa gusti viata si sa exclami ca totusi "viata e frumoasa".Altfel spus pentru a descoperi ceea ce e frumos,trebuie adesea sa treci prin infern.Din pacate la sfarsit e numai scrum.

Ultima intrebare care se pune este daca Dumnezeu este traficant de tigari sau are fabrica proprie.